HU | RO
2017 august 19 - s‚mb„t„ (s„pt„m‚na 33 - ziua 230) Azi este ziua Huba, iar m‚ine ziua Friderika.

DESPRE DÃNESTI

D√£nesti (√ģn maghiar√£ D√°nfalva, alternativ Cs√≠kd√°nfalva) este o localitate √ģn jude√ĺul Harghita, Transilvania, Rom√Ęnia.  Vatra satului se g√£seste pe lunca Oltului, la 21 km nord de Miercurea Ciuc, pe traseul drumului european E578, la o altitudine de 704 m, √ģn mijlocul zonei Ciucului de Sus. √én nord se √ģnvecineaz√£ cu comuna C√Ęrta, la sud cu localitatea M√£d√£ras, √ģn vest e √ģnconjurat de Muntii Harghitei si √ģn est de Muntii Ciucului. Satul este √ģmp√£rtit pe sistem zecimal: Oltfalva ‚Äď compunea un tinut individual √ģnainte cu 150 de ani, V√°ros (la sud de gar√£) ‚Äď aici se afla piata central√£ a satului, K√∂z√©pszeg, sau K√∂z√©pt√≠z si Felszeg, ori  Fesszeg. Satul s-a format pe teritoriul K√∂z√©pt√≠z (K√∂z√©pszeg). 


Ca Biseric√£ apartinea  parohiei Biserica Sf√Ęnta Maria Mare (C√Ęrta), √ģmpreun√£ cu M√£d√£ras, Ineu si Tomesti p√Ęn√£ √ģn anul 1923, anul separ√£rii.  Constructia a fost √ģnceput√£ √ģn 1922, impulsionat√£ de primirea √ģn dar din partea C√Ęrtei a unei statui reprezent√Ęnd Maica Domnului. Biserica romano-catolic√£ a fost construit√£ √ģn stil neogotic, si a fost predat√£ pe 8 decembrie 1935.   Zidurile din c√£r√£mid√£ ornamental√£ rosie si rozeta de deasupra intr√£rii confer√£ un aspect particular, neobisnuit, dublat de faptul, c√£ este singura biseric√£ din zon√£ cu altarul orientat spre vest. 
 
D√£nesti este e centrul traditional al ceramicii populare negre din zon√£, cunoscut si pentru diversele √ĺes√£turi si textile populare artizanale de l√Ęn√£, precum cerga.  Dup√£ √ģncetarea ol√£ritului din M√£d√£ras, D√£nesti devenise centrul ol√£ritului din Ciucul de Sus. La D√£nesti se √ģnt√Ęlnesc vase at√Ęt din ceramic√£ neagr√£ c√Ęt si din teracot√£. Obiectele din ceramica neagr√£ f√£cute aici au adus renume comunei. Acestea sunt prelucrate din  argila extras√£ √ģn zona estic√£ a satului, precum si cele din teracot√£ cu deosebirea c√£ la cele din teracot√£ e nevoie de prelucrare la cuptor deschis, iar la cele din ceramic√£ neagr√£ de un cuptor √ģnchis, fumul fiind cel care d√£ vaselor culoarea neagr√£. Oalele devin negre pe exterior, nu √ģn interior, devenind nu numai frumoase, ci si mai practice pentru depozitarea apei, pentru c√£ porii astupati de fum ai oalelor nu las√£ apa s√£ treac√£. 
 
√én viata satului a √ģnsemnat un pas important anul 1961, c√Ęnd scoala a √ģnceput s√£ functioneze ca liceu, fiind singurul liceu din Ciucul de Sus. Cl√£direa scolii s-a f√£cut √ģntre anii 1935 si 1937. La intrarea ei se g√£sesc dou√£ statui f√£cute √ģntre anii 1957-1958 de c√£tre Kosza J√°nos, un artist naiv, originar din D√£nesti. Prima statuie simbolizeaz√£ pe poetul maghiar revolutionar, Pet√Ķfi S√°ndor, cealalt√£, un grup de statui ce poart√£ denumirea de ‚Äě√énceput‚ÄĚ.  √én 1990 scoala prelua numele de Grup Scolar ‚ÄúPet√Ķfi S√°ndor‚ÄĚ. √én apropierea scolii, pe marginea drumului principal se g√£seste columna √ģn√£ltat√£ √ģn 1900, √ģn onoarea reginei Elisabeta. 
 
Cl√£direa cea mai veche si marcant√£ a comunei este a Prim√£riei, cl√£dire proiectat√£ √ģn 1912 de c√£tre inginerul constructor, d√£nesteanul, Antal Vidor, √ģntr-un stil specific stilului lui K√≥s K√°roly. Tot el r√£spundea de construirea sediului composesoratului si a casei notariale. 
 
 

O alt√£ cl√£dire important√£ este c√£minul cultural, a c√£rui fatad√£ este ornamentat√£ de mozaicul nonfigurativ al pictorului si al graficianului de nastere local√£, Zsigmond M√°rton.  √én 2002 s-a ridicat un monument din bronz ‚Äď f√£cut de sculptorul din Sovata, S√°nta Csaba ‚Äď  √ģn cinstea celor pieriti √ģn Revolutia din 1848-1849 pe care sunt trecute numele lor. 
 
 

Printre atractiile comunei se num√£r√£ si B√£ile "Dug√°s", fiind un centru cunoscut de medicina popular√£.  Locul a fost √ģnfiintat de Corpul industriasilor din Ciucul de Sus (mai ales de cei din D√£nesti) √ģn anul 1926. Temperatura apei termale de 18 grade Celsius, este bun√£ pentru b√£ut, sau √ģn vindecarea anumitor boli reumatice.  √én zilele noastre musafirii sunt astepta√ĺi aici cu 10 cade cu ap√£ termal√£, dou√£ piscine libere si o caban√£ de 14 persoane. 
 
N√£scutii vestiti ai comunei sunt urm√£toarele persone: Antal √Āron (1881-1966), scriitor, istoric, profesor gimnazial, cel care a publicat √ģn 1927 volumul de povestiri: ‚ÄěDe l√Ęng√£ p√£durea K√∂d‚ÄĚ; Antal Vidor (1886-1915) inginer constructor; Albert Ern√Ķ (1932- ) profesor, locuieste la Sf√Ęntu-Gheoghe, cercet√£tor etnografic, autorul monogragiei ‚ÄěD√£nesti si date despre cele sase sate din Ciuc de Sus‚ÄĚ; Albert D√°vid (1934-) profesor, tr√£ieste la Odorheiu-Secuiesc, istoric al artelor, istoric local; J√°nos P√°l (1921-) profesor, muzeolog, istoric; Zsigmond M√°rton (1947- ) pictor si grafician; Er√Ķss Istv√°n ( 1964- ) artist plastic. 

Toate drepturile rezervate
Prim„ria D„nesti
Powered by
Blue Media Studio