HU | RO
2022 iunie 30 - joi (sŃptŃmÔna 26 - ziua 180) Azi este ziua P├íl, iar mÔine ziua Tiham├ęr, Annam├íria.

INTRODUCERE
VotLegal
DESPRE DÃNESTI
PRIMĂRIA     Lista functiilor si salariilor
    Date de contact
    Conducere
    Compartimente, angaja├żi
    Informaţii de interes public
CONSILIUL LOCAL     Hot├úr├óri
    Consilieri
    Comisii de specialitate
    Procese verbale sedinte de consiliu
    Situatia financiara 2016
    Buget - 2018
    Transparenta decizionala
    Buget 2019
    Buget 2020
INSTITU├×II
ALEGERI PENTRU PARLAMENTUL EUROPEAN - 2019
ASOCIAŢII ŞI FUNDAŢII
COMUNICATE, ANUN├×URI     Carte de identitate online
    LICITATIE
    POST VACANT
    ACHIZITII DIRECTE
    CASATORII
    Oferte de v├ónzare a terenurilor extravilane
    ANUNT PUBLIC
    PAUZA DE CURENT
    COLECTAREA DESEURILOR
    Cabinetul de stomatologie
    BIBLIOTECA
LEGISLAŢIE
FORMULARE
CULTURĂ
EVENIMENTE CULTURALE
ADRESE UTILE
PROIECTE EUROPENE
SITUATII DE URGENTA     PLANUL DE APARARE IMPOTRIVA INUNDATIILOR
PORTAL SERVICII PUBLICE DĂNEŞTI
ALEGERILE PENTRU SENAT SI CAMERA DEPUTATILOR DIN ANUL 2020
REFERENDUM 2018
EVENIMENTE
Proiectul SIPOCA 35
CARTE FUNCIARA     *ANUNT
    *CADASTRU SISTEMATIC
LOCALITATI INFRATITE     Solt - Ungaria
    Tevel - Ungaria
PLAN URBANISTIC GENERAL
URBANISM
ALEGEREA PRESEDINTELUI ROMANIEI - 10. noiembrie 2019.
CORONAVIRUS - Informatii importante
ANUNT!
MONITORUL OFICIAL LOCAL     Statutul unitatii administrativ-teritoriale
    Regulamentele privind procedurile administrative
    Hotararile autoritatii deliberative
    Dispozitiile autoritatii executive
    Documente si informatii financiare
    Alte documente
    Monitorul Oficial Local Danesti
ALEGERI LOCALE - 27.09.2020.
ALEGERI SI REFERENDUMURI
CETATEAN DE ONOARE DANESTI
COMUNICAT DE PRESA
SERVICII ONLINE     Formulare electronice
    Sesizari
DESPRE DÃNESTI

D├únesti (├«n maghiar├ú D├ínfalva, alternativ Cs├şkd├ínfalva) este o localitate ├«n jude├żul Harghita, Transilvania, Rom├ónia.  Vatra satului se g├úseste pe lunca Oltului, la 21 km nord de Miercurea Ciuc, pe traseul drumului european E578, la o altitudine de 704 m, ├«n mijlocul zonei Ciucului de Sus. ├Än nord se ├«nvecineaz├ú cu comuna C├órta, la sud cu localitatea M├úd├úras, ├«n vest e ├«nconjurat de Muntii Harghitei si ├«n est de Muntii Ciucului. Satul este ├«mp├úrtit pe sistem zecimal: Oltfalva ÔÇô compunea un tinut individual ├«nainte cu 150 de ani, V├íros (la sud de gar├ú) ÔÇô aici se afla piata central├ú a satului, K├Âz├ępszeg, sau K├Âz├ępt├şz si Felszeg, ori  Fesszeg. Satul s-a format pe teritoriul K├Âz├ępt├şz (K├Âz├ępszeg). 


Ca Biseric├ú apartinea  parohiei Biserica Sf├ónta Maria Mare (C├órta), ├«mpreun├ú cu M├úd├úras, Ineu si Tomesti p├ón├ú ├«n anul 1923, anul separ├úrii.  Constructia a fost ├«nceput├ú ├«n 1922, impulsionat├ú de primirea ├«n dar din partea C├órtei a unei statui reprezent├ónd Maica Domnului. Biserica romano-catolic├ú a fost construit├ú ├«n stil neogotic, si a fost predat├ú pe 8 decembrie 1935.   Zidurile din c├úr├úmid├ú ornamental├ú rosie si rozeta de deasupra intr├úrii confer├ú un aspect particular, neobisnuit, dublat de faptul, c├ú este singura biseric├ú din zon├ú cu altarul orientat spre vest. 
 
D├únesti este e centrul traditional al ceramicii populare negre din zon├ú, cunoscut si pentru diversele ├żes├úturi si textile populare artizanale de l├ón├ú, precum cerga.  Dup├ú ├«ncetarea ol├úritului din M├úd├úras, D├únesti devenise centrul ol├úritului din Ciucul de Sus. La D├únesti se ├«nt├ólnesc vase at├ót din ceramic├ú neagr├ú c├ót si din teracot├ú. Obiectele din ceramica neagr├ú f├úcute aici au adus renume comunei. Acestea sunt prelucrate din  argila extras├ú ├«n zona estic├ú a satului, precum si cele din teracot├ú cu deosebirea c├ú la cele din teracot├ú e nevoie de prelucrare la cuptor deschis, iar la cele din ceramic├ú neagr├ú de un cuptor ├«nchis, fumul fiind cel care d├ú vaselor culoarea neagr├ú. Oalele devin negre pe exterior, nu ├«n interior, devenind nu numai frumoase, ci si mai practice pentru depozitarea apei, pentru c├ú porii astupati de fum ai oalelor nu las├ú apa s├ú treac├ú. 
 
├Än viata satului a ├«nsemnat un pas important anul 1961, c├ónd scoala a ├«nceput s├ú functioneze ca liceu, fiind singurul liceu din Ciucul de Sus. Cl├údirea scolii s-a f├úcut ├«ntre anii 1935 si 1937. La intrarea ei se g├úsesc dou├ú statui f├úcute ├«ntre anii 1957-1958 de c├útre Kosza J├ínos, un artist naiv, originar din D├únesti. Prima statuie simbolizeaz├ú pe poetul maghiar revolutionar, Pet├Áfi S├índor, cealalt├ú, un grup de statui ce poart├ú denumirea de ÔÇ×├ÄnceputÔÇŁ.  ├Än 1990 scoala prelua numele de Grup Scolar ÔÇťPet├Áfi S├índorÔÇŁ. ├Än apropierea scolii, pe marginea drumului principal se g├úseste columna ├«n├últat├ú ├«n 1900, ├«n onoarea reginei Elisabeta. 
 
Cl├údirea cea mai veche si marcant├ú a comunei este a Prim├úriei, cl├údire proiectat├ú ├«n 1912 de c├útre inginerul constructor, d├únesteanul, Antal Vidor, ├«ntr-un stil specific stilului lui K├│s K├íroly. Tot el r├úspundea de construirea sediului composesoratului si a casei notariale. 
 
 

O alt├ú cl├údire important├ú este c├úminul cultural, a c├úrui fatad├ú este ornamentat├ú de mozaicul nonfigurativ al pictorului si al graficianului de nastere local├ú, Zsigmond M├írton.  ├Än 2002 s-a ridicat un monument din bronz ÔÇô f├úcut de sculptorul din Sovata, S├ínta Csaba ÔÇô  ├«n cinstea celor pieriti ├«n Revolutia din 1848-1849 pe care sunt trecute numele lor. 
 
 

Printre atractiile comunei se num├úr├ú si B├úile "Dug├ís", fiind un centru cunoscut de medicina popular├ú.  Locul a fost ├«nfiintat de Corpul industriasilor din Ciucul de Sus (mai ales de cei din D├únesti) ├«n anul 1926. Temperatura apei termale de 18 grade Celsius, este bun├ú pentru b├úut, sau ├«n vindecarea anumitor boli reumatice.  ├Än zilele noastre musafirii sunt astepta├żi aici cu 10 cade cu ap├ú termal├ú, dou├ú piscine libere si o caban├ú de 14 persoane. 
 
N├úscutii vestiti ai comunei sunt urm├útoarele persone: Antal ├üron (1881-1966), scriitor, istoric, profesor gimnazial, cel care a publicat ├«n 1927 volumul de povestiri: ÔÇ×De l├óng├ú p├údurea K├ÂdÔÇŁ; Antal Vidor (1886-1915) inginer constructor; Albert Ern├Á (1932- ) profesor, locuieste la Sf├óntu-Gheoghe, cercet├útor etnografic, autorul monogragiei ÔÇ×D├únesti si date despre cele sase sate din Ciuc de SusÔÇŁ; Albert D├ívid (1934-) profesor, tr├úieste la Odorheiu-Secuiesc, istoric al artelor, istoric local; J├ínos P├íl (1921-) profesor, muzeolog, istoric; Zsigmond M├írton (1947- ) pictor si grafician; Er├Áss Istv├ín ( 1964- ) artist plastic. 

Toate drepturile rezervate
PrimŃria DŃnesti
Powered by
Blue Media Studio